Cum să declanşezi procedura de insolvenţă asupra partenerilor de afaceri

Solicitarile de insolventa se intalnesc tot mai des printre firme, pe fondul situatiei economice dificile si a lipsei de bani gheata. In 2008, impotriva lantului de retail Metro a fost deschisa procedura de insolventa pentru neplata unor datorii. Acelasi lucru s-a intamplat de curand cu lantul de restaurante de tip fast-food Snack Attack care a intrat in insolventa in urma plangerii depuse impotriva companiei de catre un furnizor. Fie ca este vorba despre angajatii care nu si-au primit salariile sau de partenerii de afaceri carora nu li s-au platit datoriile, recuperarea banilor poate fi o problema atunci cand firma debitoare se afla in dificultate de plata. Din fericire insa, exista optiuni legale si necostisitoare pentru creditor, care faciliteaza recuperarea datoriilor. Pentru a veni in sprijinul antreprenorilor, va prezentam un scurt ghid al declansarii procesului de insolventa asupra partenerilor de afaceri.

Insolventa se defineste ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Pentru a va asigura ca veti obtine banii ce va sunt datorati, trebuie sa respectati anumite reguli si sa va incadrati in anumite conditii.

Procedura de insolventa poate fi deschisa dupa ce debitorul nu si-a platit datoria fata de unul sau mai multi creditori de mai mult de 30 de zile de la scadenta. Valoarea minima a creantei (valoarea-prag), pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie. Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Ce acte depuneti si unde

"Va duceti la Tribunalul de unde apartine debitorul si cereti deschiderea procedurii de insolventa. Taxa de timbru este de 39 de lei, mult prea mica dupa parerea mea, pentru ca sunt foarte multe cazuri, cam abuzive in ultima vreme, in care creditorii in loc sa dea in judecata debitorul, pentru a obtine un titlu executoriu, caz in care ar trebui sa plateasca 1% din valoarea creantei. In cadrul procedurii de insolventa, debitorul este obligat sa plateasca chiar daca acesta are obiectii. Acestea cazuri sunt destul de frecvente in ultima vreme", a declarat avocatul Gheorghe Piperea, autorul cartii "Insolventa: legea, regulile, realitatea" pentru NewsChannel.ro.

"Procedura de insolventa dureaza intre 3 saptamani si 3 luni pana se deschide, in functie de optiunea debitorului de a contesta sau nu procedura. Dar este foarte riscant pentru debitor sa conteste procedura, pentru ca, in cazul respingerii contestatiei, debitorul intra in faliment fara a mai avea posibilitatea de reorganizare. Procedura de insolventa poate sa dureze de la cinci luni pana la cinci sau zece ani. Exista insolvente de banci care au inceput in 1997 si nu s-au terminat nici acum", explica Gheorghe Piperea.

Avocatul specializat in insolventa identifica doua tipuri de creditori: "Cei care nu au garantii reale nu prea au ce face. Au o atitudine pasiva pentru ca nu pot face nimic decat sa astepte deschiderea procedurii si executarea silita. In acest caz se ingheata valoarea creantelor la valoarea nominala. Pe langa acestia, mai sunt si creditorii care au garantii reale si care pot incerca diverse presiuni pentru a accelera procedura catre faliment sau catre restructurare".

Creditorii pot prelua firma debitorului

"Un creditor care are 20% din creante de exemplu, poate chiar sa preia o firma in insolventa. Este o adevarata preluare ostila, iar debitorul nu mai are optiunea de a face un plan de reorganizare pentru fie a contestat procedura de insolventa si i s-a respins contestatia, fie nu a facut planul in termenul legal", a dezvaluit Piperea.

Ce spune legea insolventei

Modalitatea procedurala prin care debitorul se poate apara si poate sustine solvabilitatea sa este contestatia, prevazuta la art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind insolventa firmelor. Variantele oferite de lege debitorului amenintat cu insolventa sunt urmatoarele: sa conteste starea de insolventa ori sa o recunoasca.

Prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile. Potrivit legii, au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, inclusiv salariatii debitorului.

Pentru a fi indreptatiti sa participati la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat in calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege.

Creantele sunt de trei feluri:

1. Creantele Garantate - sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garantat fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
2. Creantele Salariale - sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre  administratorul judiciar/lichidator;
3. Creantele Bugetare - reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora.

Insolventa: care este procedura legala

Procedura insolventei este de doua feluri: procedura generala, prin care un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului si procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de lege, prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile.

Reorganizarea judiciara se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor.

Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan de reorganizare, care poate sa prevada:

• restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
• restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
• restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;