SUSPENDARE CONTRACTE DE MUNCĂ SAU ȘOMAJ TEHNIC?

I. Care e soluția optimă? – întreruperea activității vs. reducerea activității

În situația de urgență pe care o traversăm, autoritățile au luat o serie de măsuri meninte să limiteze efectele economice nefaste ale virusului Covid 19, sens în care Guvernul României a stabilit condițiile pentru intrarea în șomaj tehnic și a reglementat depunerea online a documentelor pentru obținerea unor beneficii sociale pe perioada stării de urgență.Aceste prevederi legale pot fi aplicate angajatorilor care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

  • Angajatorii care întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, pe perioada stării de urgență stabilită prin decret și care dețin Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prevăzut la articolul 12 al Decretului Președintelul României nr. 195/2020
  • Angajatorii care reduc activitatea din cauza efectelor epidemiei de Coronavirus Covid 19 și care nu au posibilitatea financiară de a plăti salariile către toți salariații. Angajatorii pot să solicite în acest caz plata salariilor pentru cel mult 75% dintre salariații care au contracte individuale de muncă active la momentul intrării în vigoare a Ordonanței.

Vestea mai puțin îmbucurătoare este aceea că decontarea din bugetul asigurărilor pentru somaj a sumelor plătite cu titlu de indemnizație se face în 30 de zile de la depunerea documentelor, aceste sume urmând a fi reîntregite din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, în limita sumelor alocate pentru această intervenție și în conformitate cu prevederile și regulile de eligibilitate ale Programului Operațional Capital Uman.

De asemenea, angajatorii care accesează aceste facilități au obligația de a menține raporturile de muncă ale persoanelor în cauză pentru o perioadă de cel puțin 6 luni de la data reînceperii activității după încetarea suspendării raporturilor de muncă în conformitate cu prevederile art. 52 alin. 1 lit. c) din Codul muncii.

Mai mult decât atât, pentru ca salariații să beneficieze de șomajul tehnic, angajatorii trebuie să înregistreze la A.J.O.F.M. de pe raza teritorială unde își au sediul, prin e-mail, o cerere semnată de reprezentantul legal, la care trebuie să fie alăturate următoarele acte:

  • Certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;
  • Lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizația de șomaj tehnic, semnată de reprezentantul legal al angajatorului.

Pe de o parte, există firme care au fost afectate în mod direct de măsurile restrictive care au fost dispuse de autorități în situația de urgență cum ar fi, de exemplu, hoteluri, restaurante, cafenele, cabinete stamotologice, magazinele care funcționează în mall-uri – prin suspendarea activității pe perioada situației de urgență. Aici sunt incluse deci firmele care și-au întrerupt total sau parțial activitatea ca și consecință imediată a măsurilor impuse de autorități.

Mai există însă și o a doua categorie de firme, care sunt afectate de criză în mod indirect. Aceastea din urma trebuie să facă dovada că cifra de afaceri li s-a redus cu minimum 25% pentru a putea beneficia de ajutorul pentru șomaj tehnic. Așadar, pentru a beneficia de această plată pentru salariații pentru care nu mai au fonduri de salarii ca urmare a scăderii activității, firmele vor trebui să depună o declarație pe propria răspundere din care să reiasă că scăderea cifrei de afaceri cu un procent de minimum 25%  este cauzată de starea de urgență.

II. O a doua împărțire pe categorii: salarii sub salariul mediu brut vs. salariile peste acest nivel

După cum am arătat și mai sus, din bugetul fondului de șomaj se va putea achita până la 75% din salariul mediu brut (actualmente salariul mediu brut stabilit pentru anul 2020 este de 5.429 lei – 75% reprezentând 4.071,75 lei).

Evident, firmele care au salariați încadrați cu indemnizații sub salariul mediu brut nu vor întâmpina probleme, vor primi aceste sume integral de la fondul de șomaj al statului.

Problema care se pune aici este ce vor face firmele care au salariați cu indemnizații peste salariul mediu brut, care vor trebui să suporte diferența din fondurile proprii. De exemplu, la un salar mediu brut de 11.967 lei, 75% este 8.975 lei, de unde rezultă o diferență de suportat de către angajator de 5.250 lei. Din ce fonduri vor achita firmele acestea diferența către salariați? Evident că ele se vor confrunta cu o mare problemă. Rămâne însă la latitudinea fiecărei societăți să găsească soluții.

Ca și cum nu ar fi fost deja suficient de greu și de împovărător, dacă se merge pe procedura ca angajatoorul să dea mai întâi banii la salariat, urmând ca ulterior să și-i recupereze de la stat din fondul de șomaj, atunci preconizăm că se vor închide sute de mii de firme, întrucât este de notorietate că banii se decontează de la buget cu foarte mare întârziere. Măsura prevăzută de stat este una bună, de necontestat, însă dacă ea nu va fi aplicată eficient și rapid, se vor ajunge la întârzieri care vor depăși cu mult termenul estimat de 30 de zile, caz în care foarte multe firme își vor închide porțile definitiv.

Nu în ultimul rând, menționăm că există și posibilitatea modificării contractului individual de muncă prin decizia unilaterală a angajatorului, conform Codului muncii, în caz de modificare temporară a felului muncii cauzată de situații de forță majoră. Specialiștii consideră că pandemia de Coronavirus  poate fi calificată ca și caz de forță majoră, fiind un eveniment extern, imprevizibil, asbolut invincibil și inevitabil. Asftel, forța majoră poate atrage suspendarea contractelor individuale de muncă din inițiativa angajatorului. Acesta va emite o decizie prin care se ia act de suspendarea contractelor de muncă, iar măsura dispusă se va înregistra în Registrul General de Evidență a Salariaților.

Cu titlu de concluzii:

În acest moment sunt zeci de mii de angajatori care trebuie să ia o decizie: șomaj tehnic, așa cum am prezentat mai sus sau suspendarea contractelor de muncă.

Cum vor găsi fonduri angajatorii care plătesc salariaților indemnizații sub salariul mediu brut, astfel încât să își achite obligațiile față de salariați și să aștepte banii înapoi de la stat?

Cum vor proceda cei care oferă salarii peste salariul mediu brut? De unde vor găsi resurse pentru a acoperi diferența? Ce soluții au la îndemână?

Cei care nu au fost prevăzători, nu dispun de fonduri pentru achitarea obligațiilor salariale – vor opta pentru concediere sau pentru suspendarea contractelor de muncă?

Vom vedea.

Spor în luarea deciziei corecte!

AUTORI:

ELENA JÎȘCANU – PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ

CORNELIU MITITELU – PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ

Leave a Reply 0 comments

Leave a Reply: